Cel mai puternic cutremur vrancean din secolul al XV-lea, potrivit
surselor istorice convergente in acest sens (diferite cronici, insemnari
bisericesti etc.) a avut loc la
29 august 1471. Acest cutremur,
produs in cursul diminetii spre pranz de fapt, a fost resimtit pe arie
larga pe teritoriul tarii si la vecini. Daca in cazul efectelor
macroseismice majore (cu caracter catastrofal) din Moldova si Muntenia
nu este ceva senzational, in cazul acestui seism (ca si in cel al
marelui cutremur din
1738, cu care prezinta asenanari izbitoare),
sunt frapante efectele distrugatoare la Suceava, Brasov, precum si
intensitatile mari in cea mai mare parte a Transilvaniei.
Cutremurul este cotat, in cataloagele seismice actuale, ca fiind unul
major, din clasa celor catastrofale. Desi initial a fost evident
subevaluat, ultimele estimari ii atribuie o magnitudine MGR de cel putin
7,4 grade. De asemenea,
distributia in teritoriu a efectelor macroseismice sugereaza o
localizare a epicentrului in Muntii Buzaului, probabil la GURA TEGHII
(la fel ca in cazul seismului din
1738). De asemenea, adancimea focarului ar putea sa fi fost intre
110-130 km, de asemenea la fel ca in
1738.
Cutremurele catastrofale din
1471 si
1738 (MGR
7,4-7,5)
ne arata, intr-adevar, cat de periculoase (si mai ciudate uneori) pot
sa fie cutremurele din Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII. Ele prezinta
diferente semnificative fata de seismele majore generate in Muntii
Vrancei (de tipurile celor din
1802,
1940, respectiv
1838,
1977). In ultimii peste 200 de ani nu am experimentat un cutremur foarte mare in Muntii Buzaului (MGR strict mai mare de
7,0).
Revenind la seismul major de pe vremea lui Stefan cel Mare, este de
remarcat faptul ca a fost urmat de replici moderate succedate timp de
mai multe zile si resimtite in Moldova, Muntenia, ceva mai slab si in
Transilvania. Acesta este un alt indiciu privind magnitudinea mare a
socului principal. Acesta a afectat serios cetatea de scaun a Sucevei,
exact in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Distrugeri mari s-au
semnalat si la Brasov, un alt element frapant pentru acest cutremur.
Iata ce se relateaza despre manifestarile acestui seism in lucrarea
CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder,
aparuta la Editura Silex in anul 1993 (vezi topic
Mari cutremure din trecut pe forum):
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai
violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea
domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi
referindu-se la "marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si
Ardeal" . Cronicarii notau: "In acelasi an (6979=1471), luna august,
ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe
vremea cand sedea domnul la pranz" . Diferite izvoare istorice
contemporane precizeaza ca "in Brasovul transilvanean...in ziua
decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un
groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au
cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor
orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua
judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul
si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor" . Un martor
ocular amintea intr-o scrisoare ca "in ziua decapitarii Sf. Ioan
Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat
de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si
vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate..."
Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova
pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul
voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe
locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul
Ardealului "s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa
cu pucioasa si alte murdarii" . De asemenea, "se mai spune ca undeva in
Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost
inghitit de pamant" (probabil ca efect al alunecarilor de teren
declansate de cutremur). "La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si
dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara
Romaneasca, Moldova si Salaj" . Conform surselor citate, timp de 5 zile
au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in
special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi
intensitate ca "zguduirea profunda din 29 august" . Pagubele provocate
de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3
provincii istorice romanesti.
august 31, 2020
Postări
