In ziua de
26 octombrie (stil nou)
1802 s-a produs cel mai
puternic cutremur cunoscut pe teritoriul Romaniei, eveniment cu acest
calificativ valabil pentru o perioada de cel putin 1000 de ani. Seismul a
avut epicentrul in regiunea Vrancea, iar adancimea focarului a fost
estimata la
140-150 km,
datorita ariei macroseismice foarte mari si a diversitatii efectelor
observate pe scara larga. Seismul s-a produs la ora locala 12h55min si
s-a manifestat foarte violent in numeroase zone din Moldova, Muntenia,
dar si in Sudul si centrul Transilvaniei. Magnitudinea estimata ar fi
fost de
7,6-7,7 grade pe scara Richter, respectiv
7,9 grade
pe scara bazata pe moment seismic; aceste valori depasesc astfel
valorile calculate pentru cel mai puternic cutremur vrancean inregistrat
instrumental in cursul secolului al XX-lea (cutremurul din
10 noiembrie 1940, pentru care s-au determinat valorile MGR=
7,4 si Mw=
7,7). Intensitatea maxima a cutremurului ar fi atins
X grade pe scara Mercalli, iar la Bucuresti intensitatea a fost apreciata la
IX grade, in baza efectelor macroseismice observate.
Seismul a avut o durata de aproximativ 2 minute, in Bucuresti fiind
consemnate manifestari de tip "unduire de val", zgomote subterane
intense, precum si fenomene geomorfologice constand in crapaturi in sol
si tasniri de apa. Fenomene similare au fost observate si in multe alte
zone din Muntenia, Moldova, dar chiar si in Sudul Transilvaniei. Conform
relatarilor din acea vreme, pamantul se legana "precum barca pe
valuri". In Capitala au fost afectate numeroase case, dar cel mai
impresionant efect a fost prabusirea partii superioare a Turnului
Coltei.
Sursa
Sursa
Seismul din
14/26 octombrie 1802 a ramas cunoscut in memoria
locuitorilor Bucurestiului sub numele de "Cutremurul cel Mare". Miscarea
seismica primara (probabil cu caracter multisoc, specific marilor
cutremure subcrustale vrancene) a fost urmata de mai multe replici
moderate, care au fost resimtite in perioada
26 octombrie-7 noiembrie 1802 (probabil avand magnitudini de pana la
5,5-5,7 grade). Ultima replica mai semnificativa, produsa pe
7 noiembrie 1802, a fost resimtita destul de intens si in Sudul Transilvaniei.
Precedentul cutremur vrancean cu caracter catastrofal a avut loc la
31 mai/11 iunie 1738, magnitudinea acestuia fiind estimata la
7,4-7,5
grade pe scara Richter; caracteristicile macroseismice ale acestuia
indica un cutremur cu focar la o adancime mai mica, probabil intre
120-135 km,
si cu sursa localizata cel mai probabil in Muntii Buzaului. Un alt
cutremur puternic, dar fara caracter catastrofal, a mai avut loc in
Vrancea la
6 aprilie 1790 (magnitudine estimata
6,9 pe scara Richter si intensitate maxima
VIII). Dupa seismul din
1802 s-au mai produs alte cutremure puternice la
26 noiembrie 1829 (magnitudine estimata
7,0) si, mai ales, la
23 ianuarie 1838 (eveniment cu caracterul celui de la
4 martie 1977, magnitudine estimata
7,3, efecte catastrofale in Bucuresti si in centrul si Nord-Estul Munteniei).
Din punct de vedere al contextului seismic intern si extern, marele cutremur vrancean din
1802
poate fi corelat cu tensiuni globale rezultate din miscarea placii
Indo-Australiene, dar si cu instabilitatea seismica vranceana care a
fost indusa de cutremurul din
1790. Astfel, la nivel regional, sunt cunoscute marile cutremure din: Nord-Vestul Iranului-zona Tabriz de la
1780, Estul Turciei-zona Erzincan din
1784, Estul Turciei-falia Est-Anatoliana la
1789. In acest context regional s-a produs seismul vrancean de la
6 aprilie 1790,
resimtit pe arie larga, inclusiv in Ucraina, dar si in Transilvania;
evenimentul a cauzat pagube la Iasi, Bucuresti si Craiova. Un alt
cutremur vrancean resimtit intens in Muntenia si Moldova a avut loc la
8 decembrie 1793 (magnitudine estimata
6,3-6,5). Au urmat cutremure moderate in
1794 si
1795, resimtite la Bucuresti. In
1797 s-a produs un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, zona Sumatrei, urmat de un cutremur vrancean moderat produs la
14 martie 1798, resimtit destul de puternic la Bucuresti. Un alt cutremur este mentionat de Ion Atanasiu in
1801.
Cutremurul din
1802 a fost cel mai puternic seism consemnat pe
teritoriul tarii in ultimii cel putin 1000 de ani. El s-a produs intr-un
context intern si extern tensionat, cu multiple seisme generate de
placa Indo-Australiana dar si de subplacile adiacente Marii Negre. In
ciuda magnitudinii foarte mari, in Bucuresti nu au fost multe victime
deoarece seismul s-a produs la orele pranzului, cand oamenii iesisera
din biserici.
Totusi, acest cutremur ramane un eveniment de referinta in istoria dezastrelor care au afectat Capitala.
octombrie 27, 2022
Postări
