Zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismica majora a
tarii, dupa regiunea Vrancea. Desi ponderea majora in seismicitatea
Romaniei este conferita de cutremurele intermediare (subcrustale, de
mare adancime) din Vrancea, totusi seismicitatea asociata surselor de
cutremure crustale (de mica adancime) din diferite alte zone ale tarii,
dar chiar si din Vrancea, nu este de neglijat. Si aceasta din cauza
faptului ca seismele crustale, desi de magnitudini mai mici decat ale
cutremurelor majore adanci vrancene, pot cauza pagube semnificative in
plan local, in localitatile din zonele epicentrale respective.
Cutremurele crustale provoaca daune mai semnificative pe arii reduse,
dar cu cat adancimile focarelor sunt mai mici, cu atat efectele
resimtite la suprafata in zonele epicentrale sunt mai intense.
Desi in Romania cutremurele crustale (cu focare in crusta terestra, la adancimi de pana la
40-50 km)
au sursele raspandite in cea mai mare parte a tarii, se remarca mai
multe zone in care se produc cutremure crustale semnificative, cu
magnitudini de peste
5,0 grade, si chiar de peste
5,5 grade, dar fara sa depaseasca
6,5
grade. In acest context, regiunea Fagaras-Campulung este singura zona
seismogena de pe teritoriul actual al tarii pentru care se cunoaste, din
date instrumentale, faptul ca poate genera seisme cu magnitudini de
peste
6,0 grade, pana la un maxim posibil in jur de
6,5 grade. In toate celelalte zone seismice, datele instrumentale au permis stabilirea unor magnitudini maxime posibile de
5,7-6,0
grade pentru cutremurele crustale (in special in cazul zonei seismice
Banat). In regiunea Crisana, informatiile istorice sugereaza
posibilitatea teoretica a unor cutremure locale cu magnitudini maxime in
jur de
6,0-6,2 grade.
Din punct de vedere geografic, zona seismica Fagaras-Campulung include
partea central-estica a Carpatilior Meridionali si zonele subcarpatice
adiacente Muntilor Fagaras, cu un areal cuprins intre Valea Oltului
(incluzand si o portiune limitata la vest de aceasta) si Valea
Dambovitei. In studiile de specialitate ale seismologilor romani este
inclusa si o sursa locala din zona
SINAIA-BUSTENI (judetul Prahova), situata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.
Epicentrele miscarilor seismice fagarasene se afla in judetele Arges,
Valcea, Dambovita, sudul judetul Sibiu si sud-vestul judetului Brasov.
Cutremurele crustale fagarasene sunt grupate in urmatoarele subzone
epicentrale:
Sursa harta: romania.zoom-maps.com
1) subzona
CUMPANA-PISCU NEGRU (judetul Arges), in partea central-nordica a lacului Vidraru;
2) subzona
Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (
CALIMANESTI-BREZOI-CAINENI-TITESTI, judetul Valcea);
3) subzona
CAMPULUNG MUSCEL (judetul Arges), pe o raza de cca. 10-15 km in jurul orasului CAMPULUNG MUSCEL;
4) subzona
TURNU ROSU-Sudul Depresiunii Transilvaniei (judetul Sibiu), posibil legata de falia care separa Masivul Fagaras de Podisul Transilvaniei;
5) subzona
SINAIA (judetul Prahova), aflata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.
Cele mai puternice cutremure fagarasene (cu magnitudini ML in intervalul
5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar si a informatiilor istorice, s-au produs in subzonele
CUMPANA-PISCU NEGRU,
Depresiunea Lovistei,
CAMPULUNG MUSCEL si, posibil, pe
falia sud-transilvana. In rest, cutremure locale cu magnitudini mici (de pana la
3,5-4,5 grade) s-au produs si in alte zone, mai ales in cele subcarpatice din judetele Valcea, Arges si Dambovita.
Seismele fagarasene se produc, de obicei, in crusta terestra, la adancimi cuprinse intre
2-5 km si maxim
40-45 km.
Totusi, inregistrarile instrumentale au permis si localizarea unor
activitati seismice slabe cu focare la adancimi mai mari de
45 km, dar cu magnitudini foarte mici.
Originea acestor seisme poate fi legata, din punct de vedere geotectonic, de urmatoarele elemente:
-extensia nord-vestica a faliei Intra-Moesice, posibil pana langa CAMPULUNG MUSCEL;
-falia Lovistei, cu directie vest-est, de la Valea Oltului pana la est de lacul Vidraru;
-falia sud-transilvana;
-alte falii locale generatoare de seisme de magnitudini mici;
-procesele geodinamice asociate cu formarea lantului carpatic, si in special a Carpatilior Meridionali;
-nu in ultimul rand,
influenta semnificativa a cutremurelor vrancene subcrustale produse pe partea vestica, sud-vestica a regiunii seismogene Vrancea, cu deosebire in
Muntii Buzaului.
Se pare ca un factor decisiv in succesiunea cutremurelor fagarasene moderate si mai ales a celor puternice (cu magnitudini de
6,0-6,5 grade) este reprezentat de cutremurele vrancene puternice din
Muntii Buzaului (cu magnitudini mai mari de
6,5-6,7
grade). O analiza atenta a informatiilor istorice dar si a datelor
instrumentale arata ca toate seismele fagarasene puternice s-au produs
la intervale de pana la 5-8 ani dupa cutremure vrancene puternice (de
magnitudini peste
6,7 grade) generate in
Muntii Buzaului.
Magnitudinea maxima posibila a cutremurelor din regiunea
Fagaras-Campulung, estimata din inregistrari instrumentale dar si din
date istorice, este in jur de
6,5 grade. Astfel, regiunea Fagaras-Campulung este singura sursa atestata instrumental de cutremure crustale de magnitudini peste
6,0 pe teritoriul actual al tarii. Cutremurele pontice din zona SHABLA-Marea Neagra, cum a fost seismul major de magnitudine
7,2 din
31 martie 1901, au sursele in afara teritorului actual al tarii.
Cutremurele din Fagaras-Campulung au o aparitie tipica in secventa, cu
miscari seismice multiple in intervale mai lungi sau mai scurte, in
functie de magnitudinea socului principal. Cateodata se evidentiaza si
pre-socuri, asa cum s-a observat in cazul cutremurului de magnitudine ML
5,1 din subzona
SINAIA produs la
23 mai 1993.
De asemenea, socul principal este urmat de numeroase replici (cu
acelasi epicentru si focar); cateodata se produc si cutremure secundare,
cu focare si epicentre diferite de cele ale socurilor principale.
Cutremurele cele mai puternice, cu magnitudini de peste
6,0 grade, pana la aproximativ
6,5 grade, se resimt in zona epicentrala cu intensitati de
VIII grade, chiar
VIII-IX grade
pe scara Mercalli Modificata, generand si efecte geomorfologice,
alunecari de teren, prabusiri de stanci in zonele de munte, crapaturi in
sol etc. (fenomene observate in cazul ultimelor seisme puternice din
1746,
1832 si
1916). Cutremurele de magniudine maxima
6,5 se resimt intens in sudul si centrul Transilvaniei, in judetele Sibiu si Alba, cu intensitati de pana la
VI-VII grade, precum si in judetul Brasov cu intensitati de pana la
VI grade. In zonele subcarpatice si de munte ale judetelor Arges si Valcea se observa, de asemenea, intensitati mari, de la
VII grade pana la
VIII sau chiar
VIII-IX
grade (dar numai pe o raza de cativa km in jurul epicentrului, in acest
din urma caz). Miscarile seismice puternice se mai resimt in centrul si
vestul Munteniei, in cea mai mare parte a Olteniei, dar si in centrul
si nordul Transilvaniei (cu intensitati din ce in ce mai mici pe masura
cresterii rapide a distantei fata de epicentru). La BUCURESTI,
cutremurele fagarasene cele mai puternice (cu magnitudini de
6,4-6,5 grade) se resimt slab, cu intensitati de pana la
IV grade.
Cutremurele din Fagaras-Campulung nu se simt deloc in Moldova, Dobrogea
si nici in partea estica a Munteniei. De altfel, la est de Valea
Dambovitei intensitatea seismelor puternice din Fagaras-Campulung scade
foarte repede.
Istoricul seismicitatii fagarasene arata ca in ultimii 300 de ani,
cutremurele puternice s-au succedat la intervale medii de 85 de ani.
Totusi, inainte de cutremurul puternic din
1746,
aparitia seismelor fagarasene majore a fost mai neregulata, intervalele
dintre evenimentele semnificative prezentand variatii mai mari. Un
istoric succint al cutremurelor moderate si puternice din aceasta zona
seismica, pentru ultimii 500 de ani, pe baza datelor din catalogul
online ROMPLUS al INCDFP, dar si a informatiilor disponibile in
lucrarile lui Ion Atanasiu (Cutremurele de pamant din Romania), precum
si din lucrarea Cavalerii apocalipsului (avand ca autori istoricii Paul
Binder si Paul Cernovodeanu) permite evidentierea celor mai
semnificative cutremure produse in ultimele secole, astfel:
1521: cutremur puternic resimtit
in Fagaras, Tara Romaneasca si in Transilvania. Probabil este vorba
despre un cutremur moderat spre puternic, cu o intensitate maxima de cel
mult
VI-VII sau
VII
grade. S-ar parea ca seismul s-a simtit destul de puternic in sudul
Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Magnitudinea nu ar fi
depasit, in acest caz,
5,5-5,8 grade. Este de notat ca evenimentul s-a produs la 5 ani dupa cutremurul vrancean major din
24 noiembrie 1516, si, de asemenea, a fost urmat de cutremurul din Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-SIGHISOARA, produs la
19 noiembrie 1523;
26 octombrie 1550: cutremur puternic resimtit in sudul si centrul Transilvaniei, mai intens la SIBIU, creditat cu o magnitudine de
6,5 grade. Seismul s-a produs, de asemeni, la 5 ani dupa cutremurul vrancean din
19 iulie 1545;
10 aprilie-19 mai 1571: secventa
de mai multe cutremure resimtite mai ales la SIBIU si ceva mai slab la
BRASOV, dar si in alte zone din sudul Transilvaniei. A fost probabil o
serie de seisme fagarasene cu magnitudini de pana la
5,5 grade. Desi cutremurele fagarasene nu sunt de fiecare data foarte mari, uneori se produc si seisme moderate;
4 aprilie 1628: marele cutremur de la
CAMPULUNG MUSCEL,
care a afectat manastirea Negru Voda (refacuta in anii domniei lui
Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la CAMPULUNG
MUSCEL, magnitudine estimata in jur de
6,0.
Seismul a mai fost resimtit in Dambovita, dar si in sudul
Transilvaniei, inclusiv la SIBIU. Este de notat ca acest cutremur s-a
produs la 78 de ani dupa marele seism fagarasean din
1550, si la 8 ani dupa cutremurul vrancean major din
8 noiembrie 1620;
9 aprilie 1639: un cutremur moderat, cu sursa apreciata ca fiind in
Depresiunea Lovistei (Valcea), si de magnitudine ceva mai mica (cel mult
5,5 grade). Cutremurul a fost resimtit la BRASOV, FAGARAS, in multe alte zone din sudul Transilvaniei, evident in Valcea;
7 decembrie 1746: cutremur
puternic in Fagaras, resimtit intens in sudul si centrul Transilvaniei,
dar si in nordul Munteniei. Probabil a fost comparabil cu cel din
1916, magnitudinea estimata
6,5 grade, intensitate epicentrala cel putin
VIII grade si
VII grade in sudul Transilvaniei. Caracter tipic "polikinetic", cu socuri multiple in perioada
1-15 ianuarie 1747 resimtite mai ales la SIBIU. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din
Muntii Buzaului de la
11 iunie 1738 (MGR
7,5);
5 aprilie 1793: mai multe
cutremure resimtite la SIBIU si in alte zone din sudul Transilvaniei.
Probabil au fost seisme din Fagaras-Campulung, cu aparitie tipica in
secventa si magnitudini de maxim
4,8-5,0 grade;
16 octombrie 1826: un cutremur fagarasean moderat (magnitudine
5,5), cu sursa presupusa pe
falia sud-transilvana;
19 februarie-7 aprilie 1832: o serie de 11 cutremure in judetele Valcea si Arges. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine
5,9-6,0) si a fost resimtit intens in judetul Valcea, sunt mentionate crapaturi in pamant . Ultimul cutremur din secventa, cel din
7 aprilie 1832,
a fost resimtit mai intens in Arges, ceea ce sugereaza un epicentru mai
la est. Socul primar a fost generat, cel mai probabil, in
Depresiunea Lovistei. Secventa seismica a fost precedata de cutremurul vrancean puternic din
26 noiembrie 1829;
26 ianuarie 1916: cutremur mare in Fagaras-Campulung, zona
CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges), magnitudine Mw
6,4, MGR
6,5 si intensitate maxima
VIII-IX.
Seismul a avut efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si
Alba. Cutremurul a fost simtit la BRASOV cu intensitatea de
VI grade, in timp ce la SIBIU intensitatea a atins
VII grade.
Numeroase cutremure secundare si replici s-au semnalat timp de 4 luni
dupa socul principal. Seismul a fost precedat de cutremurul vrancean
puternic din Muntii Buzaului de la
6 octombrie 1908 (MGR
6,8) si de evenimentul major din zona SHABLA-Marea Neagra din
31 martie 1901;
5 iulie 1923: cutremur moderat in
Depresiunea Lovistei, resimtit mai intens in Valcea si ceva mai slab la SIBIU. Probabil magnitudinea a fost de cel mult
4,8-5,0 grade;
12 aprilie 1969: cutremur moderat de magnitudine
5,2 si intensitate maxima
VI in zona CAMPULUNG MUSCEL. Seismul a fost resimtit si in judetele Brasov si Sibiu.
Din acest istoric rezulta ca cele mai puternice cutremure fagarasene, cu magnitudini de
6,0-6,5 grade, au fost cele produse in
1550,
1628,
1746,
1832 si
1916.
Este de remarcat faptul ca intervalul de recurenta de 85 de ani nu ar
trebui considerat ca unul standard pentru succesiunea seismelor
puternice din aceasta zona. Intervalele dintre cutremurele puternice pot
fi si mai lungi, de peste 100 de ani. In plus, exista o anumita
variabilitate a epicentrelor, alternand intre sursele din judetele Arges
si Valcea, in functie de segmentele de falie implicate. In plus, in
perioadele dintre seismele puternice s-au produs si cutremure moderate,
de asemenea tot sub forma de secvente seismice. Nu in ultimul rand,
trebuie remarcata foarte buna corelatie cu seismele vrancene puternice
din
Muntii Buzaului, corelatie care a functionat cel putin in ultimii 500 de ani.
In concluzie, zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona
seismogena a tarii, dupa Vrancea. In aceasta zona se produc cele mai
puternice cutremure crustale de pe teritoriul actual al tarii, cu
magnitudini maxime in jur de
6,5
grade. Exista o tendinta de periodicitate aparenta a cutremurelor
puternice din aceasta zona; totusi aceasta aparenta periodicitate este
puternic conditionata de producerea seismelor vrancene semnificative din
Muntii Buzaului. Ultimul cutremur puternic a avut loc in urma cu 100 de ani, la
26 ianuarie 1916.
Cutremure mici se produc anual, dar de regula trec neobservate,
deoarece epicentrele se afla in zone de munte, slab populate. Acest
aspect diferentiaza zona Fagaras-Campulung de zona seismica Banat, in
care multe dintre cutremurele superficiale anuale se resimt local
deoarece se produc in apropierea localitatilor din judetele Arad, Timis
si Caras-Severin. Ultimele cutremure fagarasene perceptibile au avut loc
la
19-20 mai 2004 (ML
4,3, epicentru in zona
CAMPULUNG MUSCEL),
25 decembrie 2010 (ML
3,8, epicentru in zona
CUMPANA-PISCU NEGRU),
27 februarie 2013 (ML
4,0, epicentru in zona
CAINENI-TITESTI,
Depresiunea Lovistei) si
29 decembrie 2015 (ML
4,2-4,3, epicentru la
vest de CAINENI, Valcea).
februarie 28, 2016
Sursa foto: EMSC
EMSC: Mecanism de focar cutremur Dorsala Vest-Indiana Antarctica 27 februarie 2016
Postări
