In dimineata zilei de
10 noiembrie 1940,
la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean
din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu
au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal
din
23 ianuarie 1838.
Seismul din
10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (
45,80 grade latitudine Nordica,
26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca.
145-150 km.
In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate (cu magnitudini de cel putin
5,5 grade pe scara Richter) din perioada
1902-2018, si este marcat epicentrul cutremurului din
1940, precum si cel al seismului din
1977.
Cutremurul din
10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de
7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de
7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins
IX-X
grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in
special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova
(in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona
subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte
localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de
cca.
VIII grade pe scara Mercalli, chiar
VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939
s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia,
pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona
ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Est
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada
1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din
1938 si
1939, astfel: seismul din
13 iulie 1938 (magnitudine
5,6, adancime
120 km, coordonate ale epicentrului
45,90 grade latitudine Nordica,
26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din
5 septembrie 1939 (magnitudine
5,9, adancime
120 km, coordonate ale epicentrului
45,90 grade latitudine Nordica,
26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la
26 decembrie 1939
s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia,
pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona
ERZINCAN (magnitudine
7,9). Anul
1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de
4,5 grade produs la
5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala
V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la
24 iunie 1940 (magnitudine
5,5, adancime
115 km, coordonate ale epicentrului
45,90 grade latitudine Nordica,
26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din
1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada
octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine
6,2-6,4 produs in dimineata zilei de
22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (
45,80 grade latitudine Nordica,
26,40 grade longitudine Estica), la adancimea de
122-125 km. Cu doua zile inainte de socul principal major, pe
8 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur vrancean in Muntii Buzaului, zona SIRIU, la adancimea de
145 km, magnitudinea acestuia fiind de
5,5 grade (coordonate ale epicentrului
45,50 grade latitudine Nordica,
26,20 grade
longitudine Estica). De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe
replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre
5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de
11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de
5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de
IV-V grade pe scara Mercalli.
Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul
Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu
distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI.
Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul
Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele
Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la
BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a
cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase
cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie;
numeroase case au suferit diferite grade de avariere.
Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in
zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul
Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul
careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in
tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia
Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins
V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din
12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:
Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in
puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a
zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se
clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de
duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul
pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri
puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case,
mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si
vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete,
ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul
locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in
tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile
caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...]
In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au
indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in
strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele
biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu
e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse
de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din
Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala
fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala,
proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua.
Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe
strada ar fi provocat desigur victime.
In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si
FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si
fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si
BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
Cutremurul din
10 noiembrie 1940
a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a
manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine
7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul
1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la
26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de
7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din
1838 pana in
1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de
6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la
13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult
6,7),
17 august 1893 (magnitudine
6,7),
31 august 1894 (magnitudine
6,8) si
6 octombrie 1908 (magnitudine
6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de
6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.
Comentarii si pe forum la topicul:
Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940
noiembrie 30, 2022
Postări
