martie 04, 2022
In urma cu 45 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977
in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica.
Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a provocat
distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti,
precum si un numar mare de victime.
Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.
In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 104 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).
Desi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever in Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimata 7,3).
Contextul intern al producerii cutremurului din 1977
Contextul seismic intern este eprezentat de schimbarile in succesiunea cutremurelor subcrustale moderate (cu ML 5,5+) si de variatiile in seismicitatea crustala adiacenta Vrancei.
Incepem cu contextul seismic intern al unei perioade cu mai multi ani inaintea cutremurului de acum 40 de ani.
Pornim analiza cu ceea ce s-a intamplat imediat dupa seismele puternice din 1940-1945, deci de la precedentul episod seismic major anterior celui care a inceput la 4 martie 1977.
Dupa episodul seismic semnificativ din 1940-1945, s-au mai produs alte cutremure moderate cu magnitudini intre 5,5-6,0 grade in 1946, 1948 si 1950, ca semne ale unei instabilitati majore dar in stingere treptata, post-1940-1945. Cutremurul din 20 iunie 1950 marcheaza finalul acestei perioade de instabilitate majore in Vrancea.
20.06.1950 01h18min54sec UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,5
Dupa acest seism moderat, a urmat o lunga perioada, de aproximativ 10 ani, in care in zona Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter; a mai existat un cutremur de 5,4 grade la 1 mai 1955, dar oricum a avut ML < 5,5 grade, deci nu intra in clasa evenimentelor moderate relevante. Pentru regimul seismic al regiunii Vrancei, o perioada foarte lunga lipsita de cutremure cu ML 5,5+ (de cel putin 8-9 ani) inseamna risc minin pe termen mai lung pentru producerea unui cutremur puternic. O perioada similara celei dintre 1950-1960, din acest punct de vedere, a mai fost intre 1990-1999.
Asadar, avem perioada 1950-1960 fara cutremure din clasa 5,5+, deci era clar ca nu urma un alt cutremur puternic in Vrancea.
O schimbare semnificativa are loc in anul 1960:
13.10.1960 02h21min25sec UTC 45,70N 26,40E 160 km 5,5
Acest seism vrancean moderat a fost precedat de cel mai puternic cutremur crustal produs pe falia Intra-Moesica, segmentul din Estul Munteniei, la 4 ianuarie 1960: cutremurul din zona POGOANELE-CAZANESTI, ML 5,4 si adancime focala 41 km. Frecventa seismelor vrancene moderate cu magnitudini de cel putin 5,5 grade incepe sa creasca treptat incepand din 1960:
02.10.1966 11h21min44sec UTC 45,70N 26,50E 140 km 5,5
20.08.1973 15h18min28sec UTC 45,74N 26,48E _73 km 5,6
01.10.1976 17h50min43sec UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6
Deci frecventa cutremurelor moderate cu ML 5,5+ a crescut pe masura apropierii cutremurului major din 1977. Cutremurele vrancene cu magnitudini de cel putin 5,5 grade sunt relevante pe termen lung asupra evolutiei spre un cutremur puternic. Ele nu descarca nimic, ci mai degraba pregatesc cutremurul mare, mai ales evenimentele de pe partea centrala, cu variatii intre centru-est, centru-vest.
Rezumand cele evidentiate anterior, am avut asa: pauza de 10 ani intre 1950-1960, apoi crestere treptata intre 1960-1976.
Acum sa vedem ce s-a intamplat din punct de vedere al seismicitatii crustale cu cativa ani inaintea cutremurului major de acum 42 de ani.
La 8 februarie 1975 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 4,6 la adancimea de 23 km in partea de Nord,Nord-Est a Campiei Romane, zona PLOIESTI-PLOPENI, judetul Prahova; cutremurul a fost resimtit la PLOIESTI cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli, s-a simtit usor si la BUCURESTI cu intensitatea de III grade pe scara Mercalli.
La 7 martie 1975, in partea de Nord-Est a Vrancei, zona ODOBESTI, s-a produs un cutremur crustal moderat cu magnitudinea de 5,1 grade la adancimea de 21 km, resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de VI grade. Seismul a fost precedat, pe 2 martie 1975, de un cutremur crustal de magnitudine 3,8 in zona MARASESTI.
Pe 26 si 27 mai 1975 s-au produs 2 cutremure cu magnitudini de 3,7-3,9 grade in zona RAMNICU SARAT, la adancimi de circa 50 km.
Contextul extern al producerii cutremurului din 1977
Contextul extern include cutremurele puternice care s-au produs la nivel regional, in Turcia si Iran, in perioada 1966-1976, premergatoare marelui cutremur vrancean din 1977. Sigur ca, dintre toate aceste evenimente puternice (cu magnitudini intre 6,5-7,5 grade), cele mai importante par a fi fost cele din 1966 (Estul Turciei, zona VARTO), 1971 (Estul Turciei, zona BINGOL), 1975 (Estul Turciei, zona LICE) si 1976 (Estul Turciei, zona VAN-CALDIRAN).
19 august 1966 Estul Turciei, zona VARTO: magnitudine 6,7. Observatie: acest cutremur a precedat seismul vrancean moderat din 2 octombrie 1966: 45,70N 26,50E 140 km 5,5
22 iulie 1967 Vestul Turciei, zona ADAPAZARI, NAF: magnitudine 7,2
31 august 1968 Estul Iranului, zona DASHT-E-BAYAZ, provincia Khorasan: magnitudine 7,4
3 septembrie 1968 Vestul-Centrul Turciei-Marea Neagra, zona BARTIN: magnitudine 6,5
28 martie 1969 Vestul Turciei, zona ALASEHIR: magnitudine 6,5
28 martie 1970 Vestul Turciei, zona GEDIZ: magnitudine 7,2
22 mai 1971 Estul Turciei, zona BINGOL: magnitudine 6,9
10 aprilie 1972 Sudul Iranului, zona QIR, provincia Fars: magnitudine 6,7
6 septembrie 1975 Estul Turciei, zona LICE: magnitudine 6,6
24 noiembrie 1976 Estul Turciei, zona CALDIRAN-MURADIYE: magnitudine 7,3-7,5
Inaintea seismelor regionale din perioada 1971-1976 este de remarcat marele cutremur din Oceanul Indian, zona Macquarie, din 11 iunie 1970. De asemenea, mai este remarcabila activitatea seismica din 1976, cu cutremure puternice in Uzbekistan (aprilie, mai), Italia (mai-septembrie), China (iulie-august) si Turcia (noiembrie). In aceste conditii, era oarecum previzibil un cutremur puternic in Vrancea in perioada 1976-1980.
Pentru discutii despre cutremurul din 1977, va rugam sa postati pe forum la topicul Cutremurul din 4 martie 1977. Va multumim.
Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.
In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 104 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).
Desi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever in Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimata 7,3).
Contextul intern al producerii cutremurului din 1977
Contextul seismic intern este eprezentat de schimbarile in succesiunea cutremurelor subcrustale moderate (cu ML 5,5+) si de variatiile in seismicitatea crustala adiacenta Vrancei.
Incepem cu contextul seismic intern al unei perioade cu mai multi ani inaintea cutremurului de acum 40 de ani.
Pornim analiza cu ceea ce s-a intamplat imediat dupa seismele puternice din 1940-1945, deci de la precedentul episod seismic major anterior celui care a inceput la 4 martie 1977.
Dupa episodul seismic semnificativ din 1940-1945, s-au mai produs alte cutremure moderate cu magnitudini intre 5,5-6,0 grade in 1946, 1948 si 1950, ca semne ale unei instabilitati majore dar in stingere treptata, post-1940-1945. Cutremurul din 20 iunie 1950 marcheaza finalul acestei perioade de instabilitate majore in Vrancea.
20.06.1950 01h18min54sec UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,5
Dupa acest seism moderat, a urmat o lunga perioada, de aproximativ 10 ani, in care in zona Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter; a mai existat un cutremur de 5,4 grade la 1 mai 1955, dar oricum a avut ML < 5,5 grade, deci nu intra in clasa evenimentelor moderate relevante. Pentru regimul seismic al regiunii Vrancei, o perioada foarte lunga lipsita de cutremure cu ML 5,5+ (de cel putin 8-9 ani) inseamna risc minin pe termen mai lung pentru producerea unui cutremur puternic. O perioada similara celei dintre 1950-1960, din acest punct de vedere, a mai fost intre 1990-1999.
Asadar, avem perioada 1950-1960 fara cutremure din clasa 5,5+, deci era clar ca nu urma un alt cutremur puternic in Vrancea.
O schimbare semnificativa are loc in anul 1960:
13.10.1960 02h21min25sec UTC 45,70N 26,40E 160 km 5,5
Acest seism vrancean moderat a fost precedat de cel mai puternic cutremur crustal produs pe falia Intra-Moesica, segmentul din Estul Munteniei, la 4 ianuarie 1960: cutremurul din zona POGOANELE-CAZANESTI, ML 5,4 si adancime focala 41 km. Frecventa seismelor vrancene moderate cu magnitudini de cel putin 5,5 grade incepe sa creasca treptat incepand din 1960:
02.10.1966 11h21min44sec UTC 45,70N 26,50E 140 km 5,5
20.08.1973 15h18min28sec UTC 45,74N 26,48E _73 km 5,6
01.10.1976 17h50min43sec UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6
Deci frecventa cutremurelor moderate cu ML 5,5+ a crescut pe masura apropierii cutremurului major din 1977. Cutremurele vrancene cu magnitudini de cel putin 5,5 grade sunt relevante pe termen lung asupra evolutiei spre un cutremur puternic. Ele nu descarca nimic, ci mai degraba pregatesc cutremurul mare, mai ales evenimentele de pe partea centrala, cu variatii intre centru-est, centru-vest.
Rezumand cele evidentiate anterior, am avut asa: pauza de 10 ani intre 1950-1960, apoi crestere treptata intre 1960-1976.
Acum sa vedem ce s-a intamplat din punct de vedere al seismicitatii crustale cu cativa ani inaintea cutremurului major de acum 42 de ani.
La 8 februarie 1975 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 4,6 la adancimea de 23 km in partea de Nord,Nord-Est a Campiei Romane, zona PLOIESTI-PLOPENI, judetul Prahova; cutremurul a fost resimtit la PLOIESTI cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli, s-a simtit usor si la BUCURESTI cu intensitatea de III grade pe scara Mercalli.
La 7 martie 1975, in partea de Nord-Est a Vrancei, zona ODOBESTI, s-a produs un cutremur crustal moderat cu magnitudinea de 5,1 grade la adancimea de 21 km, resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de VI grade. Seismul a fost precedat, pe 2 martie 1975, de un cutremur crustal de magnitudine 3,8 in zona MARASESTI.
Pe 26 si 27 mai 1975 s-au produs 2 cutremure cu magnitudini de 3,7-3,9 grade in zona RAMNICU SARAT, la adancimi de circa 50 km.
Contextul extern al producerii cutremurului din 1977
Contextul extern include cutremurele puternice care s-au produs la nivel regional, in Turcia si Iran, in perioada 1966-1976, premergatoare marelui cutremur vrancean din 1977. Sigur ca, dintre toate aceste evenimente puternice (cu magnitudini intre 6,5-7,5 grade), cele mai importante par a fi fost cele din 1966 (Estul Turciei, zona VARTO), 1971 (Estul Turciei, zona BINGOL), 1975 (Estul Turciei, zona LICE) si 1976 (Estul Turciei, zona VAN-CALDIRAN).
19 august 1966 Estul Turciei, zona VARTO: magnitudine 6,7. Observatie: acest cutremur a precedat seismul vrancean moderat din 2 octombrie 1966: 45,70N 26,50E 140 km 5,5
22 iulie 1967 Vestul Turciei, zona ADAPAZARI, NAF: magnitudine 7,2
31 august 1968 Estul Iranului, zona DASHT-E-BAYAZ, provincia Khorasan: magnitudine 7,4
3 septembrie 1968 Vestul-Centrul Turciei-Marea Neagra, zona BARTIN: magnitudine 6,5
28 martie 1969 Vestul Turciei, zona ALASEHIR: magnitudine 6,5
28 martie 1970 Vestul Turciei, zona GEDIZ: magnitudine 7,2
22 mai 1971 Estul Turciei, zona BINGOL: magnitudine 6,9
10 aprilie 1972 Sudul Iranului, zona QIR, provincia Fars: magnitudine 6,7
6 septembrie 1975 Estul Turciei, zona LICE: magnitudine 6,6
24 noiembrie 1976 Estul Turciei, zona CALDIRAN-MURADIYE: magnitudine 7,3-7,5
Inaintea seismelor regionale din perioada 1971-1976 este de remarcat marele cutremur din Oceanul Indian, zona Macquarie, din 11 iunie 1970. De asemenea, mai este remarcabila activitatea seismica din 1976, cu cutremure puternice in Uzbekistan (aprilie, mai), Italia (mai-septembrie), China (iulie-august) si Turcia (noiembrie). In aceste conditii, era oarecum previzibil un cutremur puternic in Vrancea in perioada 1976-1980.
Pentru discutii despre cutremurul din 1977, va rugam sa postati pe forum la topicul Cutremurul din 4 martie 1977. Va multumim.
Postări
21 comentarii:
Sa ne fereasca Dumnezeu de unul asemanator sau mai mare v-a fi cu mult mai rau ca acum 37 de ani in urma .
Cutremurele majore nu vin neaparat la 37 de ani. Precedentul seism major inaintea celui din 1940 a fost cel din 1838.
Mulțumim că nu ne panicați...dar totuși la un cutremur mai mare am încurcat-o cu toții...clădirile în Românica sunt varză!
Ai dreptate Mary. Totusi avand in vedere ca nimeni nu poate sa stie si cand va veni, mai important e sa incercam sa fim pregatiti ca si cum ar fi si maine. Uite la japonezi ce calmi au fost la megaseismul din 2011, bine ei au avut belea cu tsunami de fapt, mai putin cu seismul propriu-zis. Ramane de vazut cand va veni si ceva mai mare la noi, pana la urma tot o sa fie, dar nu vine chiar intamplator.
geox, spui de japonezi ca au fost calmi la ala din 2011 - pai zau ca si eu as fi calma stiind ca locuiesc intr-un bloc sigur. dar cand locuiesti intr-un bloc vechi , consolidat ca vai de mama lui dupa cutremurul din 77, bloc in care iti auzi vecinii cand se intorc in pat si cand stranuta, zau ca nu poti ramane calm nici macar la un 4.5 care se simte. vorbim discutii - ca atunci cand incepe sa te zgaltaie, ti se goleste mintea, inima ti-o ia razna si nu poti decat sa gandesti - doamne ajuta sa fie scurt, si mic si sa nu se darame blocul. asta e crunta realitate - peste 60 % locuim in blocuri vechi si , din pacate , la lefurile care le avem nu ne permitem sa ne consolidam locuinta. nu ne ramane decat sa speram ca nu va veni cutremurul cel mare cat traim noi si sa repetam de acum celebra - dupa mine , potopul.
De ce mergeti pe ideea ca trebuie sa fie un cutremur catastrofal neaparat acum ? Simpla adunare de 35 la 1977 nu inseamna nimic. Cutremurele majore nu vin la 30-40 de ani neaparat. 30-40 de ani este intervalul tipic in care se succeda perioade cu potential pentru seisme de la 6,5 in sus. Atat. Dar nu e deloc obligatoriu sa vina 7,2 la 30 si ceva de ani.
Si inca ceva, din cate stiu, dumneavoastra nu trebuie sa platiti consolidarea, conform prevederilor legale actuale. Trebuie doar sa fiti de acord, exista niste inconveniente, fireste, dar asta e. Insa cei care se plang ca nu s-a consolidat nimic in ultimii 25 de ani dar care s-au opus de fiecare data cand a fost sa se faca, atunci...imi pare rau, dar asta e.
Ia calculati cati ani sunt de la dubletul seismic din 1990? ca si aici a batut in 6.9 deci deloc de neglijat.
6 octombrie 1908 - 7.1
10 noiembrie 1940 - 7.4
4 martie 1977 - 7.2
30 august 1986 - 7.1 (9 ani diferenta)
30 mai 1990 - 7 (+31 mai 1990 - 6.4) (4 ani diferenta)
Parerea mea e sa nu ne mai aruncam in predictii sau sa stam gura casca la tot ce spune in Media si TV. Cand va veni, va veni nu stie nimeni, doar ca exista si factori premergatori ptr fiecare seism care pot fi luati in considerare.
Deocamdata in Vrancea nu exista factori premergatori pentru ceva major sau catastrofal dupa cum zic unii.
Seisme cu val de 5.5 - 6.3 pot fi oricand la noi in intervalul de timp dintre 2 socuri puternice asta se poate urmari si din cutremurele inregistrate in intervalele 1908-1940-1977.
Oricum intervalul 77/86/90 poate sa aduca si ceva liniste, drept dovada ca pana acum nu avem decat un singur eveniment mai mediu de 6 grade (27 octombrie 2004). In rest linistea ne inconjoara, linistea dinaintea furtunii evident - dar o asteptam undeva prin 2020-2024 :D
GeoX in leg cu aceasta consolidare, clauzele care au fost prinse in contractul de consolidare gratuita al unor blocuri nu il cunosti. Nu erau deloc bune ptr proprietari si era o noua forma de sclavie pe termen lung.
Cat despre aplicarea bulinelor pe blocuri, in cea mai mare parte a tarii s-a facut ochiometric, fara probe. Multe cladiri sunt incadrate prost la U1. Asa se fac treburile la noi, din priviri. Expertiza unei cladiri urmeaza niste pasi foarte rigurosi, nu doar ce vedem la exterior.
Va atrag atentia ca seismul din 1908 de magnitudine MGR=6,8 nu se compara cu cel din 1977 de magnitudine 7,2 pe scara Richter. Nu a fost totusi un cutremur catastrofal, deci ideea ca intotdeauna vine ceva major la fix 35 de ani este falsa.
Din câte am citit eu intre 1838 si 1940 nu a existat niciun seism catastrofal în Vrancea! Bine ca au fost până la 7 grade pe Richter, nimic de zis! Deci nu se poate spune că la un anumit interval de timp vine un zgâlțâit foarte puternic! Si directorul INFP spunea că seismele nu pot fi prezise. Asa că nu va mai stresati că oricum nu veti sti când vine ceva mai mare sau dacă vine!
Nimeni nu spune de durata - in 77 a durat 56 secunde, enorm de mult. Conteaza si durata.
Cutremurele subcrustale majore au de obicei o durata perceptibila mai mare decat cea a crustalelor.
Bine ar fi! Pina atunci poate ne cumparam utilaje !!!
Nu trebuie sa vina de 7.2 sa fie ceva grav. E suficient un 6.7, 6.8 să dărâme multe blocuri. Vorbiți de parcă știți voi cat mai rezista blocurile astea cu apa la subsol și modificate de proprietari in toate felurile. Majoritatea blocurilor au dărâmate structuri de rezistenta, la un cutremur peste 6.5 va fi jale.
Mai bine incepem sa sapam o groapa mare langa Bucuresti.... stiti voi pentru ce :-)
Oricum eu cel putin ce am putut sa fac incat sa imi cresc sansele de supravietuire este ca incepand cu anul asta orice job imi gasesc o sa fie pe timp de noapte...stiu poate sa se produca si ziua dar 70% din cutremurele mare din vrancea sau produs in mijlocul noptii.Va dati seama ca meseria mea e numai prin supermarketuri nu prin alte cladiri mai proaste ca blocul meu.Eu zic ca e o masura accesibila oricui care vrea cat de cat sa isi micsoreze probabilitatea de a muri intr un cutremur devastator.
În această seară a fost cutremur ? Pentru ca eu am simtit ca a fost cutremur. Si lustra s ă miscat.Locuisc la etajul 4 in Bucuresti
Nu a fost nici un cutremur in Vrancea, perceptibil, ieri seara.
Cand aveti timp poate ne explicati de ce unele cutremure produc daune in sud iar altele in nord est si cu ce se deosebeste cel din 77 de cel din 40. Va multumim.
Difera in functie de adancime: cutremurele mai adanci, de la 140-150 km adancime, au directivitate spre Moldova, cele de la 90-110 km adancime au directivitate spre Muntenia. Cel din 1940 a fost la 140-150 km adancime, cel din 1977 la 93 km adancime.
Trimiteți un comentariu
Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.