mai 25, 2020
In mai 1912 s-a inregistrat un episod seismic vrancean deosebit de interesant, cu caracteristici asemanatoare cutremurelor din 30 si 31 mai 1990, dar si cu unele particularitati. Seismele din mai 1912,
desi de magnitudini nu prea mari, au fost resimtite destul de puternic,
in special in zona Focsani-Marasesti, dar si la Bucuresti, si au fost
urmate in orele urmatoare de secvente de cutremure crustale in zona
Marasesti.
Primul cutremur din tripletul inregistrat in seara zilei de 25 mai 1912 a avut loc la ora 20h01min timp local, epicentrul fiind localizat, conform catalogului INFP, la 45,70 grade latitudine Nordica si 27,20 grade longitudine Estica, in apropierea orasului Focsani. Seismul a avut loc la adancimea de circa 80-90 km, iar magnitudinea a fost de 6,4 grade pe scara Richter (6,7 grade magnitudine moment Mw).Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a atins VII grade pe scara Mercalli. Cutremurul a provocat panica si daune moderate in special la Focsani, unde miscarea seismica a fost insotita de un zgomot subteran foarte puternic, ca un tunet sec, infundat si prelungit. Mai multe cladiri au suferit avarii, desi daunele mai mari s-au observat la nord de Focsani, in apropiere de Marasesti. Intr-o zona situata intre Focsani si Marasesti s-a observat un fenomen foarte interesant: deformarea solului, un fel de "umflare" sau ridicare a scoartei, descrisa de localnici ca o "bombare" ciudata.
Al doilea cutremur a avut loc in aceeasi seara de 25 mai 1912, la ora 22h15min timp local; epicentrul a fost localizat in acelasi loc, adancimea focarului a fost de circa 100 km, iar magnitudinea a atins 5,8 grade pe scara Richter sau 6,1 grade pe scara bazata pe moment seismic. Seismul a fost resimit in zona epicentrala cu intensitatea de VI-VII grade pe scara Mercalli, dar si la Bucuresti cu o intensitate de peste V grade. Cel de-al doilea cutremur a accentuat panica populatiei, desi a fost mai slab decat primul. Panica a fost determinata in special de succesiunea foarte rapida, la circa 2 ore fata de prima miscare seismica. La Marasesti s-au observat noi avarii locale.
Al treilea cutremur din aceeasi seara a avut loc la ora locala 23h00min, magnitudinea fiind de 5,4 grade pe scara Richter; cel de-al 3-lea cutremur s-a produs la adancimea de 130 km si a fost resimtit pe o arie larga, de la Chisinau pana la Bucuresti.
In noaptea de 25 spre 26 mai 1912 s-au produs, de asemenea, mai multe cutremure crustale in zona Marasesti, cu magnitudini de pana la 4,5 grade pe scara Richter.
Ultimul seism mai important din aceasta manifestare a avut loc in ziua de 7 iunie 1912, la ora locala 3h58min timp local. Cutremurul a avut epicentrul in Muntii Vrancei, adancimea focala fiind de 100 km; magnitudinea cutremurului a fost de 5,5 grade pe scara Richter, iar intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost resimtita si la Bucuresti.
Secventa seismica din mai 1912 prezinta caracteristici asemanatoare cu ale dubletului din mai 1990, in special din punct de vedere al directivitatii (s-au observat in ambele cazuri, atat in 1912, cat si in 1990, maxime de intensitate in zona Dobrogei). O alta asemanare, deloc intamplatoare, este faptul ca tripletul seismic din mai 1912 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean puternic din Muntii Buzaului de la 6 octombrie 1908 (MGR=6,8), dupa cum si dubletul seismic din mai 1990 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean din Muntii Buzaului de la 31 august 1986 (MGR=7,0). Evident, tripletul din 1912 si dubletul din 1990 au reprezentat reactii induse la capatul nord-estic de catre miscarile puternice de la sud-vest.
Primul cutremur din tripletul inregistrat in seara zilei de 25 mai 1912 a avut loc la ora 20h01min timp local, epicentrul fiind localizat, conform catalogului INFP, la 45,70 grade latitudine Nordica si 27,20 grade longitudine Estica, in apropierea orasului Focsani. Seismul a avut loc la adancimea de circa 80-90 km, iar magnitudinea a fost de 6,4 grade pe scara Richter (6,7 grade magnitudine moment Mw).Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a atins VII grade pe scara Mercalli. Cutremurul a provocat panica si daune moderate in special la Focsani, unde miscarea seismica a fost insotita de un zgomot subteran foarte puternic, ca un tunet sec, infundat si prelungit. Mai multe cladiri au suferit avarii, desi daunele mai mari s-au observat la nord de Focsani, in apropiere de Marasesti. Intr-o zona situata intre Focsani si Marasesti s-a observat un fenomen foarte interesant: deformarea solului, un fel de "umflare" sau ridicare a scoartei, descrisa de localnici ca o "bombare" ciudata.
Al doilea cutremur a avut loc in aceeasi seara de 25 mai 1912, la ora 22h15min timp local; epicentrul a fost localizat in acelasi loc, adancimea focarului a fost de circa 100 km, iar magnitudinea a atins 5,8 grade pe scara Richter sau 6,1 grade pe scara bazata pe moment seismic. Seismul a fost resimit in zona epicentrala cu intensitatea de VI-VII grade pe scara Mercalli, dar si la Bucuresti cu o intensitate de peste V grade. Cel de-al doilea cutremur a accentuat panica populatiei, desi a fost mai slab decat primul. Panica a fost determinata in special de succesiunea foarte rapida, la circa 2 ore fata de prima miscare seismica. La Marasesti s-au observat noi avarii locale.
Al treilea cutremur din aceeasi seara a avut loc la ora locala 23h00min, magnitudinea fiind de 5,4 grade pe scara Richter; cel de-al 3-lea cutremur s-a produs la adancimea de 130 km si a fost resimtit pe o arie larga, de la Chisinau pana la Bucuresti.
In noaptea de 25 spre 26 mai 1912 s-au produs, de asemenea, mai multe cutremure crustale in zona Marasesti, cu magnitudini de pana la 4,5 grade pe scara Richter.
Ultimul seism mai important din aceasta manifestare a avut loc in ziua de 7 iunie 1912, la ora locala 3h58min timp local. Cutremurul a avut epicentrul in Muntii Vrancei, adancimea focala fiind de 100 km; magnitudinea cutremurului a fost de 5,5 grade pe scara Richter, iar intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost resimtita si la Bucuresti.
Secventa seismica din mai 1912 prezinta caracteristici asemanatoare cu ale dubletului din mai 1990, in special din punct de vedere al directivitatii (s-au observat in ambele cazuri, atat in 1912, cat si in 1990, maxime de intensitate in zona Dobrogei). O alta asemanare, deloc intamplatoare, este faptul ca tripletul seismic din mai 1912 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean puternic din Muntii Buzaului de la 6 octombrie 1908 (MGR=6,8), dupa cum si dubletul seismic din mai 1990 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean din Muntii Buzaului de la 31 august 1986 (MGR=7,0). Evident, tripletul din 1912 si dubletul din 1990 au reprezentat reactii induse la capatul nord-estic de catre miscarile puternice de la sud-vest.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.