noiembrie 09, 2022
In dimineata zilei de 10 noiembrie 1940,
la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean
din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu
au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal
din 23 ianuarie 1838.
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.
In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate (cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter) din perioada 1902-2018, si este marcat epicentrul cutremurului din 1940, precum si cel al seismului din 1977.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.
Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:
Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.
In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.
Comentarii si pe forum la topicul:
Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939
s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia,
pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona
ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Est
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939
s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia,
pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona
ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Estica), la adancimea de 122-125 km. Cu doua zile inainte de socul principal major, pe 8 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur vrancean in Muntii Buzaului, zona SIRIU, la adancimea de 145 km, magnitudinea acestuia fiind de 5,5 grade (coordonate ale epicentrului 45,50 grade latitudine Nordica, 26,20 grade
longitudine Estica). De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe
replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre 5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de 11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.
Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:
Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.
In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.
Comentarii si pe forum la topicul:
Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940
Postări
22 comentarii:
Observam ca din 1940, Vrancea are un ritm descendent, adică din ce in ce mai mici. Plus de asta, din 1990 nici un seism peste 6. Poate ca Vrancea sa liniștit, cine știe.
Ei, vedem spre 2020 asa. In orice caz, cutremurele majore (MGR > 7,0) vin rar, de CEL MULT 2 ORI PE SECOL, de fapt. Deci e posibil ca un cutremur catastrofal sa nu vina decat dupa anul 2020, poate chiar spre 2040.
Da, dar am observat ca in trecut cutremurele de 6,5-6,7 erau destul de dese in comparație cu 1990 pana in prezent. Sunt totuși 24 de ani fara cutremure peste 6.
Sa stii ca, in ciuda a ceea ce crede multa lume, Vrancea a avut si perioade de 20-30 de ani fara cutremure de magnitudini MGR cel putin 6,0 si chiar 60-100 de ani fara cutremure cu MGR > 7,0. Deci se poate si asa.
Deci s-ar putea foarte bine ca pana in 2020-2024 sa nu mai avem nici macar un 6,0.
De ce nu 2025 sau 2026? Ma gândesc ca totuși in Vrancea cutremurele se petrec dintr-o adevărata harababura, niciodată la un an exacți de ani.
Sunt niste perioade in alternanta unor maxime si minime relative (pentru cutremure cu magnitudini de cel putin 5,5 grade, ca cel din 6 oct 2013). Dupa 1977, aceste maxime relative, singulare sau multiple, s-au succedat cam la 4-5 ani, cu exceptia intervalului 1990-1999 (9 ani, deci dublul perioadei): 1976-1977, 1981, 1985-1986-1987, 1990, 1999--2000-2001, 2004-2005, 2009, 2013-???. Maximele singulare au fost in 1981 si 2009, pana acum, in rest au venit cutremure de 5,5+ in ani consecutivi sau chiar cate doua intr-un an, in 1990. Sa vedem daca cel din 2013 ramane singular. Daca nu se strica aceasta regularitate, ar insemna ca pana prin 2017-2018 nu mai vine nimic de 5,5+. Dar sa treaca cu bine anul 2014 si vedem dupa.
Tocmai din aceste cauze singulare, nu prea putem bănui când e următorul cutremur. Mie personal mi se pare ca statisticile astea nu au nici o relevanta. De exemplu după 1940 nu a mai venit cutremurul de 7 grade după 9 ani, cum sa întâmplat după 1977 cu cel din 86. Apoi după 86, după doar 4 ani au venit doua măricele. După 90, in 2004 după 14 ani, vine unul de 6. Hm, o totala amestecatura de ani, nimic concludent, eu zic ca vin cam la plesneală cutremurele astea :)
Amestecatura de ani si de grade :d
Nu e chiar asa. Sunt mai multe tipuri de cutremure, cel din 1940 a fost altfel decat in 1977. Difera dupa pozitia epicentrului si palierul de adancime. Cutremurul din 1940 a fost de tipul celui din 1802, iar cel din 1977 de tipul celui din 1977. Se recunosc destul de usor dupa directivitate, care influenteaza zonele unde se simt mai tare, fie spre Moldova, fie spre Muntenia, dar si dupa marimea ariei macroseismice., Deci nu e chiar la intamplare. 1802, 1940, da ? 1838, 1977, da ? Cele din 1802 s 1940 au fost de foarte mare adancime, cam la 150 km, in timp ce cele din 1838 si 1977, cu efecte majore la Bucuresti si in restul Munteniei, au fost la adancimi mai mici, 90-110 km asa. Nu vin deloc la intamplare, ci alterneaza.
Dupa un cutremur major cu MGR 7,4 la 150 km (1940) nu mai poate veni un cutremur mare timp de mai multe decenii. Asta e situatia. Cel din 1986 a fost cumva intre cele doua majore, la 130 km adancime, si a indus o instabilitate suplimentara fata de cea din 1977, asa ca a venit din nou o reactie la adancime mai mica, 80-90 km, in 1990. Asa lucreaza Vrancea, alterneaza intre capetele blocului litosferic si intre mai multe paliere de adancime. E o constatare a seismologilor nostri, in studiile publicate, si e evidenta de altfel. Deci chiar la intamplare nu e. De ce crezi ca se apreciaza ca nu mai poate veni un cutremur de tip 1977 timp de multe decenii de acum incolo ?
Ai si tu dreptate, dar seismologii de la noi, cat si cei străini, se contrazic intre ei. Mărmureau zice după 2040, unii ca va fi mai devreme, iar alții ca poate fi oricând. Si toți sunt seismologi, nu de-alde noi. Apropo, o statistica a cutremurelor gen 1986 si 1990 nu exista?
Au mai fost cutremure cu astfel de succesiuni. Uite de exemplu:L 1893-1894-1908, 3 cutremure cu intensitati maxime VIII si magnitudini de 6,7-6,8 pe scara Richter, comparabile cu cele din 1986 si 1990 (7,0 si 6,7). Iar o succesiunbe asemanatoare cu 1977-1986 a mai fost in 1829-1838, dar inversa: in sensul ca cel din 1838 a fost de tip 1977 si cel din 1829 a fost ca 1986.
Legat de declaratiile seismologilor, depinde la ce tip de cutremur iau in calcul, ma refer nu doar la magnitudine, cat si la palierul de adancime. Nu e acelasi lucru un seism de tip 1940 cu unul de tip 1977, dupa cum exista diferente intre 1986 si 1990.
Hmmm....nu stiu pe ce site străin am văzut că s.ar putea produce la noi un cutremur mai mare! Ce.i drept scria in engleză si n.am priceput foarte multe dar zicea ceva de 2014.2015...nu poti sti cu exactitate când vine....dar la noi e jale, infrastructura e varză! Deci am cam încurcat.o la un zgâlțâit mai puternic!
Mi se pare mie, sau a fost un cutremur la 1 si 38 de minute?
Nu a fost nici un cutremur de 5 si ceva in Vrancea.
Ai visat urât că n.a fost nimic!!! Se mai întâmplă...am patit.o si eu :)!
La sympozionul de la UTCB am sustinut comunicarea "10 noiembrie 1940 primul moment al adevarului pentru constructiile moderne din Romania". Am adaugat ca 4 martie 1977 a fost cel de al doilea moment al adevarului si ca probabil vom asista la al treilea care va fi mult mai dezastruos. Timpul nu lucreaza in favoarea noastra ! Prof.Radu Petrovici
Secolul 20 cutremure mai mari ca 7(Mw):
data lat long adancime magnitudine
11/10/1940 45.80N 26.70E 150 7.7
3/4/1977 45.77N 26.76E 94 7.4
10/6/1908 45.50N 26.50E 125 7.1
8/30/1986 45.52N 26.49E 131.4 7.1
Intre 6 si 7(Mw)
data lat long adancime magnitudine
5/30/1990 45.83N 26.89E 90.9 6.9
9/7/1945 45.90N 26.50E 80 6.8
5/25/1912 45.70N 27.20E 90 6.7
2/6/1904 45.70N 26.60E 75 6.6
3/29/1934 45.80N 26.50E 90 6.6
10/22/1940 45.80N 26.40E 125 6.5
12/9/1945 45.70N 26.80E 80 6.5
1/26/1916 45.40N 24.60E 21 6.4
5/31/1990 45.85N 26.91E 86.9 6.4
9/13/1903 45.70N 26.60E 70 6.3
5/29/1948 45.80N 26.50E 130 6.3
9/5/1939 45.90N 26.70E 120 6.2
5/25/1912 45.70N 27.20E 100 6.1
4/18/1919 45.70N 26.80E 100 6.1
12/25/1925 45.70N 26.60E 130 6.1
11/1/1929 45.90N 26.50E 160 6.1
3/12/1945 45.60N 26.40E 125 6.1
8/9/1919 45.70N 26.60E 120 6
3/30/1928 45.90N 26.50E 120 6
5/20/1929 45.80N 26.50E 100 6
5/27/1932 45.70N 26.60E 120 6
2/2/1934 45.20N 26.20E 140 6
7/13/1935 45.30N 26.60E 140 6
9/5/1935 45.80N 26.70E 130 6
5/17/1936 45.30N 26.30E 140 6
7/13/1938 45.90N 26.70E 120 6
11/3/1946 45.60N 26.30E 140 6
8/20/1973 45.74N 26.48E 73 6
10/1/1976 45.68N 26.49E 146 6
Trimiteți un comentariu
Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.