ianuarie 23, 2023
In seara zilei de 23 ianuarie 1838, ora locala 20h45min, a avut
loc un cutremur vrancean major cu efecte catastrofale mai ales in
centrul, Sudul si Estul Munteniei, dar si in regiunea Buzau-Ramnicu
Sarat-Focsani (unde s-au constatat fenomene geomorfologice specifice,
crapaturi, tasniri de apa etc.).
Seismul a avut loc in seara zilei de 23 ianuarie si este cotat ca al doilea cutremur major catastrofal produs in Vrancea in cursul secolului al XIX-lea; magnitudinea estimata a fost de 7,3 grade pe scara Richter, iar intensitatea maxima a fost de IX grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici moderate, resimtite inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost resimtit pe o arie foarte larga, dar cele mai mai distrugeri au fost consemnate in Muntenia. Prin urmare, cutremurul din 1838 a fost de tipul celui din 4 martie 1977, deci un cutremur major cu focar la 90-110 km adancime.
La Bucuresti, cutremurul a avut o manifestare de tip multi-soc, cu cel putin 3 miscari consecutive insotite de zgomote ca niste "suieraturi". Numeroase case au fost distruse sau avariate, mai ales cele subrezite de cutremurul vrancean anterior din 1829. Se mentioneaza zeci de victime (bilant oficial). Numerosi oameni au fost surprinsi in case de sobele prabusite. Cutremurul s-a produs intr-o seara foarte geroasa.
Sursa imagine: http://www.optimalmedia.ro/stire-do...un-cutremur-de-75-grade-pe-scara-richter/5813
In Moldova, in urma unei alunecari de teren produse in Carpatii Orientali in regiunea Bicazului, s-a format Lacul Rosu (lac de baraj natural). Alunecarea de teren a fost declansata de acest cutremur vrancean major.
Miscarea seismica a mai fost resimtita si in afara Romaniei, inclusiv in Ucraina, Peninsula Balcanica, Turcia.
Efectele geomorfologice din zona Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani au fost consemnate de Gustav Schüller (Gustave Schueler), consilierul pentru mine al Marelui duce de Saxa, alfat -pentru studii de teren- in Tara Romaneasca (Sursa text: G.Constantinescu-TERRA. PROVOCAREA NECUNOSCUTULUI):
Iata relatarea specialistului german: <<Dupa ce am parasit localitatea Focsani, rezidenta ocarmuirii districtului, am vizitat satul Lamotesti. La o optime de leghe de sat, la nord-est de raul Milcov, am remarcat o crapatura in sol, avand o lungime devreo 2.300 de picioare si care -acum- este larga de 8 pana la 16 degete. In mai multe locuri, aceasta crevasa era larg deschisa; totusi, mi-a fost imposibil sa-i masor adancimea, fiindca pamantul nu se despicase in linie dreapta, ci in zig-zag. In mai multe locuri, in care crevasa atingea largimea sa maxima, am observat ca era umpluta cu nisip sau cu argila negricioasa, formatiuni de molasa sau de teren tertiar, formand niste ridicaturi ca niste perne cilindrice>>.
Spre frontiera cu principatul Moldovei, intre satul Belciug si pichetul de graniceri Rogozu, cercetatorul gaseste o multime de crevase, dintre care cele mai importante ating o lungime de 1.000 de picioare (cca. 335 metri). Crevasele sfartecau terenul o data cu apropierea de apa Ramnicului, mergand pe malul stang (dinspre vest). De altfel, Schuller constata ca tot teritoriul din jurul Ramnicului este devastat, sfasiat de o multime de crevase si crapaturi mai mici, comunicand cu nenumarate gauri in sol. Dupa marturiile urgisitilor locuitori ai tinutului si ale granicerilor, la cutremur apa care a tasnit din sol prin aceste sparturi s-a ridicat la cativa stanjeni; crevasele insesi erau largi de cativa stanjeni, ele inchizandu-se apoi, treptat, mai mult sau mai putin total. Odata cu apa, remarca Schuller, solul a ejectat o mare cantitate de nisip cenusiu sau negricios, care putea fi observat pretutindeni in jur.
Cu 9 ani inainte, la 26 noiembrie 1829, un alt cutremur vrancean puternic, dar mai slab decat cel din 1838, a provocat avarierea mai multor case in Bucuresti; efectele acestui seism au fost mai importante totusi in Moldova. Seismul din 1829 a fost cotat cu MGR 7,0. Daca seismul vrancean din 1829 a fost precedat de un cutremur major produs la 13 august 1822 in zona de granita dintre Turcia si Siria, probabil pe falia Est-Anatoliana, precum si de mai multe seisme vrancene moderate si relativ puternice (in 1821, 1823, 1827), seismul major din 1838 a fost precedat de un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, Sumatra, in 1833, precum si de un cutremur major produs in Nepal tot in 1833; de asemenea, in 1835 este consemnat un cutremur moderat in Vrancea.
Seismul a avut loc in seara zilei de 23 ianuarie si este cotat ca al doilea cutremur major catastrofal produs in Vrancea in cursul secolului al XIX-lea; magnitudinea estimata a fost de 7,3 grade pe scara Richter, iar intensitatea maxima a fost de IX grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici moderate, resimtite inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost resimtit pe o arie foarte larga, dar cele mai mai distrugeri au fost consemnate in Muntenia. Prin urmare, cutremurul din 1838 a fost de tipul celui din 4 martie 1977, deci un cutremur major cu focar la 90-110 km adancime.
La Bucuresti, cutremurul a avut o manifestare de tip multi-soc, cu cel putin 3 miscari consecutive insotite de zgomote ca niste "suieraturi". Numeroase case au fost distruse sau avariate, mai ales cele subrezite de cutremurul vrancean anterior din 1829. Se mentioneaza zeci de victime (bilant oficial). Numerosi oameni au fost surprinsi in case de sobele prabusite. Cutremurul s-a produs intr-o seara foarte geroasa.
In Moldova, in urma unei alunecari de teren produse in Carpatii Orientali in regiunea Bicazului, s-a format Lacul Rosu (lac de baraj natural). Alunecarea de teren a fost declansata de acest cutremur vrancean major.
Miscarea seismica a mai fost resimtita si in afara Romaniei, inclusiv in Ucraina, Peninsula Balcanica, Turcia.
Efectele geomorfologice din zona Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani au fost consemnate de Gustav Schüller (Gustave Schueler), consilierul pentru mine al Marelui duce de Saxa, alfat -pentru studii de teren- in Tara Romaneasca (Sursa text: G.Constantinescu-TERRA. PROVOCAREA NECUNOSCUTULUI):
Iata relatarea specialistului german: <<Dupa ce am parasit localitatea Focsani, rezidenta ocarmuirii districtului, am vizitat satul Lamotesti. La o optime de leghe de sat, la nord-est de raul Milcov, am remarcat o crapatura in sol, avand o lungime devreo 2.300 de picioare si care -acum- este larga de 8 pana la 16 degete. In mai multe locuri, aceasta crevasa era larg deschisa; totusi, mi-a fost imposibil sa-i masor adancimea, fiindca pamantul nu se despicase in linie dreapta, ci in zig-zag. In mai multe locuri, in care crevasa atingea largimea sa maxima, am observat ca era umpluta cu nisip sau cu argila negricioasa, formatiuni de molasa sau de teren tertiar, formand niste ridicaturi ca niste perne cilindrice>>.
Spre frontiera cu principatul Moldovei, intre satul Belciug si pichetul de graniceri Rogozu, cercetatorul gaseste o multime de crevase, dintre care cele mai importante ating o lungime de 1.000 de picioare (cca. 335 metri). Crevasele sfartecau terenul o data cu apropierea de apa Ramnicului, mergand pe malul stang (dinspre vest). De altfel, Schuller constata ca tot teritoriul din jurul Ramnicului este devastat, sfasiat de o multime de crevase si crapaturi mai mici, comunicand cu nenumarate gauri in sol. Dupa marturiile urgisitilor locuitori ai tinutului si ale granicerilor, la cutremur apa care a tasnit din sol prin aceste sparturi s-a ridicat la cativa stanjeni; crevasele insesi erau largi de cativa stanjeni, ele inchizandu-se apoi, treptat, mai mult sau mai putin total. Odata cu apa, remarca Schuller, solul a ejectat o mare cantitate de nisip cenusiu sau negricios, care putea fi observat pretutindeni in jur.
Cu 9 ani inainte, la 26 noiembrie 1829, un alt cutremur vrancean puternic, dar mai slab decat cel din 1838, a provocat avarierea mai multor case in Bucuresti; efectele acestui seism au fost mai importante totusi in Moldova. Seismul din 1829 a fost cotat cu MGR 7,0. Daca seismul vrancean din 1829 a fost precedat de un cutremur major produs la 13 august 1822 in zona de granita dintre Turcia si Siria, probabil pe falia Est-Anatoliana, precum si de mai multe seisme vrancene moderate si relativ puternice (in 1821, 1823, 1827), seismul major din 1838 a fost precedat de un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, Sumatra, in 1833, precum si de un cutremur major produs in Nepal tot in 1833; de asemenea, in 1835 este consemnat un cutremur moderat in Vrancea.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.