25 apr. 2020

Cutremurele crustale din Vrancea

Desi cele mai importante cutremure vrancene, cu efecte macroseismice extinse pe arie larga in toata tara, dar si in tarile vecine, sunt cele de adancime mare (seisme subcrustale sau intermediare cu focare la 70-220 km adancime, cu cele mai mari cutremure avand focare la adancimi tipice de 80-110 km, 120-140 km si 140-160 km), totusi in Vrancea se produc si cutremure crustale, cu focare la adancimi de la 2-5 km pana la cca. 50-60 km. Acestea sunt insa mult mai slabe decat cutremurele subcrustale. Magnitudinea maxima a cutremurelor vrancene crustale este de 5,7 grade si apartine seismelor produse in zona MARASESTI-PANCIU la 1 martie 1894 si 22 noiembrie 2014 (focarele acestora fiind localizate la adancimi de cca. 40 km).

Cele mai multe dintre seismele crustale vrancene se produc in afara arcului carpatic, in zona de campie, cu focare grupate in zonele epicentrale ADJUD-TECUCI, MARASESTI-PANCIU, ODOBESTI-FOCSANI, FOCSANI-DUMITRESTI, RAMNICU SARAT, diferite epicentre din Campia Siretului Inferior la limita judetelor Vrancea si Galati, si chiar langa BUZAU. Cutremurele din zonele MARASESTI si RAMNICU SARAT au avut magnitudini de peste 5,0-5,2 grade, pana la maxim 5,7 grade in cazul seismelor de la MARASESTI.

Cutremurele de la RAMNICU SARAT au avut magnitudini de maxim 4,8-5,2 grade; episoade seismice mai recente la RAMNICU SARAT au fost cele din 21-22 februarie 1983 (soc principal cu ML 4,7, pre-socuri si multe replici), 27 aprilie-7 august 1986 (soc principal cu ML 5,1, multe replici), 1 septembrie 1991 (pre-socuri, soc principal cu ML 4,8 si mai multe post-socuri cu magnitudini de pana la 4,4 grade), 6 decembrie 2009 (soc principal cu ML 4,2). Tot la RAMNICU SARAT, cutremure crustale mai vechi s-au produs la 16 ianuarie 1952 (ML 4,7) si 21 decembrie 1969 (ML 4,6). In zona FOCSANI s-a inregistrat o secventa seismica la 6 decembrie 1997 (ML 4,2 pentru socul principal). In zona FOCSANI-RAMNICU SARAT a aparut o secventa seismica la 30 aprilie 2004, cu soc principal de magnitudine 4,1. Un cutremur mai puternic s-a produs in aceeasi zona la 1 octombrie 1954 (ML 5,2). La MARASESTI, sunt cunoscute seismele din iunie 1979 (soc principal cu ML 4,2), 14 octombrie 1990 (ML 4,6) si 22 noiembrie 2014 (ML 5,7), acesta din urma fiind cel mai puternic cutremur crustal produs in Vrancea dupa 1894. In zona ODOBESTI s-a produs un cutremur crustal cu magnitudinea ML 5,1 la 7 martie 1975. In Campia Siretului Inferior s-a produs un cutremur cu ML 5,2 la 31 mai 1959. Toate aceste cutremure apar de obicei sub forma unor secvente seismice de tip soc principal-replici multiple, uneori si cu pre-socuri. Si la TECUCI s-au produs cutremure crustale cu magnitudini mai mari de 4,0. Astfel, la 2 noiembrie 1871 in zona TECUCI s-a produs un cutremur crustal moderat la ora locala 3h20min; seismul a avut o magnitudine estimata de 5,3-5,5 grade, s-a produs probabil la o adancime de 20-30 km si a fost resimtit intens in zona orasului TECUCI, dar si in centrul si Sudul Moldovei, precum si in Estul Munteniei. Un alt seism a avut loc in zona TECUCI in noaptea de 24-25 aprilie 2020, magnitudinea acestuia fiind de 5,0 grade.

Cutremure crustale se mai produc in Vrancea si in zona de munte, mai ales in Muntii Vrancei, de obicei sub forma de roiuri seismice. Sunt cunoscute roiurile seismice din zona VRANCIOAIA-NARUJA si cele de pe Valea Zabalei, din Muntii Vrancei. In zona VRANCIOAIA-NARUJA s-au semnalat roiuri seismice la 30 iulie-1 august 1985 (chiar inaintea dubletului de cutremure subcrustale de la 1 august 1985-cel mai puternic eveniment subcrustal avand magnitudinea 5,6 si focar la 94 km adancime, epicentrul la Vest de NEREJU, seism precedat de un alt cutremur cu ML 5,2 produs la 118 km adancime cu cca. 3 ore inainte). Un alt roi seismic a aparut in zona VRANCIOAIA-NARUJA la 10-11 ianuarie 2018. Pe Valea Zabalei, s-au inregistrat secvente seismice la 18 august 1989 (soc principal cu ML 4,2) si in perioada 6 septembrie-30 octombrie 2008 (cutremurul de la 6 septembrie 2008 avand magnitudinea 4,5, fiind cel mai puternic seism crustal produs in Muntii Vrancei). Roiuri de cutremure crustale mici, cu magnitudini in general de maxim 2,5-3,0 grade, au mai aparut, din cand in cand, si in Muntii Buzaului.

Cutremurele crustale in zona de munte a Vrancei sunt intr-adevar mai rare, comparativ cu cele din zona de campie (Ramnicu Sarat, Focsani, Campia Siretului Inferior, Marasesti, Adjud-Tecuci). Sunt cunoscute insa roiurile de cutremure crustale (mici) inregistrate in zonele Vrancioaia-Naruja si cele de pe Valea Zabalei. La Vrancioaia-Naruja s-au inregistrat roiuri de crustale in 30 iulie-1 august 1985 (chiar inaintea dubletului seismic vrancean de la 1 august 1985) si, evident, la 10-11 ianuarie 2018. Pe Valea Zabalei, ceva mai la vest, s-au produs secvente seismice la 6 septembrie-30 octombrie 2008 si la 18 august 1989. Cutremurul crustal din 6 septembrie 2008 (ML 4,5) a fost cel mai puternic cutremur de acest tip produs in Muntii Vrancei, si a precedat cutremurul subcrustal moderat din 25 aprilie 2009. Cutremurul din 18 august 1989 a fost inaintea celor puternice din mai 1990.

CONCLUZII:

 Cutremurele crustale din Vrancea au unele particularitati. Din punct de vedere al localizarii surselor, cutremurele crustale vrancene (cu focare la adancimi de la 1-5 km pana la 45-55 km) se grupeaza in doua regiuni:
a) cutremurele crustale din zona de munte, Muntii Vrancei si Muntii Buzaului: sunt evenimente seismice slabe, cu magnitudini care de obicei nu depasesc 3,5-4,0 grade. Magnitudinea maxima a cutremurelor crustale din zona de munte este 4,5. Aceste seisme sunt destul de rare si apar uneori sub forma de roiuri (in special cele din zonele Vrancioaia si Valea Zabalei);
b) cutremure crustale din afara arcului carpatic, zona de campie si zona subcarpatica, cu clustere epicentrale in zonele MARASESTI-PANCIU, ADJUD, TECUCI, ODOBESTI, FOCSANI si RAMNICU SARAT. Aceste cutremure apar de obicei in secvente si au magnitudini maxime de pana la 5,5-5,7 grade, in orice caz sub 6,0 grade, dar mai mari decat ale cutremurelor crustale din zona de munte.

De retinut si ca seismele crustale mai importante (cu magnitudini mai mari de 4,5 grade, in jur de 5,0 si chiar peste 5,0) se produc in partea inferioara a crustei, de obicei mai jos de 15 km, tipic intre 17 si 41 km adancime. Deci tensiunile sunt mai mari spre baza crustei, nu in partea superioara.
 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.